Vise sau visuri?!

Nu conteaza forma lor.Ele se implinesc oricum!Dupa mine as spune ca a fost un an idiot.Mde,an crizat din o gramada mareee de puncte de vedere.DAR,ca de obicei,cand trebuie sa ma culc,nu pot sa adorm prea repede.Mi-am facut un obicei din a recapitula cam tot ce am facut in ultimul timp.O discutie cu mine,in care il aduc si pe Dumnezeu.Nu stiu daca eu am credinta...Nu stiu cum sa o definesc.Dumnezeu e interesant.Sunt la varsta in care,la fel ca la 5 ani,apar intrebarile,insa,din ce in ce mai complexe,mai greoaie,care apasa pe piept si imi asigura o super proasta alimentare cu oxigen.Cu totii vorbim de Dumnezeu,in fiecare zi ii rostim numele, dar din ce in ce mai des in cate o injuratura...Il cunoastem pe Dumnezeu,nu?Facem acel semn al crucii frecvent.In timp ce comunicam si auzim ceva socant sau..nu,spunem:"Duamni Maica Domnului!",nu?Si totusi..Ce e Dumnezeu?L-am vazut noi vreodata?Exista cu adevarat?Si daca exista,ce se va intampla cu mine daca ma indoiesc de el?Oare e normal?Exista viata dupa moarte?Cand mori te doare?Cei morti sunt fericiti dupa ce mor?Dumnezeu o fi vre-o inventie?Daca Dumnezeu ne-a creat pe noi,pe el cine l-a creat?De ce existam?Care este logica acestui ciclu al vietii?Care e ideea defapt?Sunt multe si trec fulgerator prin mintea mea lasand "arsuri" puternice;cum arsura,daca nu ai grija de ea,se infecteaza,asa trebuie sa gasesti totusi un raspuns la toate aceste intrebari...Ma rog...Si,normal.Ne amintim ca a existat un anume Toma Necredinciosul..acum,beeeeeeeeeepppppppp!Dilema!Oh,Doamne!Existi?Si iata,cum,ne dam cap in cap cu noi,chiar daca avem unul singur...Tot pe Dumnezeu il intrebam...
Sa revin,totusi,la ce vroiam...
Da.
Stand noaptea si vorbind cu mine imi pun,pe langa intrebari si pe langa alte si alte intrebari,dorinte...Banale,poate,pentru unii cititori de ganduri.De exemplu..ma gandeam..vine ziua mea.Voi fi un semi-cetatean major si asta oficial!Mi-am amintit ca am gasit pe net cateva comentarii despre o carte.Am intrat de curiozitate sa vad despre ce e vorba.Despre Jurnalul Oanei Pellea.Imi place Oana Pellea.Nu am vazut-o jucand in prea multe locuri,doar intr-un serial si prin cateva reclame insa mi-a placut.Am reusit sa vad coperta si sa citesc cateva pagini din carte expuse online.Mi-a placut.Am spus tare 'VREAU CARTEA AIA!Stiu,nu prea citesc,sunt mai pretentioasa,sau poate doar perioada asta,dar aceasta carte o vreau!"Pe coperta scrie,citez:"Cand scrii un jurnal pe care te-ai hotarat sa-l faci public si crezi ca el nu va interesa pe nimeni,ai senzatia clara ca scrii,defapt,doar pentru tine.Si chiar asa e.Iti face bine sa-ti vezi si material gandurile.E ca si cand te parasesc si intra in alta realitate.E ca si cand eliberezi niste pasari din cusca,si ele isi iau zborul.Pe cine vor intalni in drumul lor?Nu mai e treaba ta.Vor intalni pe cine trebuie sa intalneasca...Dar sentimentul de a le elibera e ca si cum ai trage o gura de aer curat si tare.Ii face bine omului sa gandeasca si sa scrie."Oana Pellea.Pe coperta,mai scrie:"Un jurnal care face bine".Asa e.Am acum ocazia sa-m vad visul infatisat in fata ochilor mei si luand forma unei carti naturale,cu coperta rosie si destul de multe pagini.Visul meu s-a implinit..Multumesc doamna diriginta!:)
Mai sunt vise,pe care le trag de mult timp de coada cu speranta ca poate-poate imi dau ele un raspuns la vreo intrebare..Dupa ce le exploatez bine de tot,ma plictisesc de ele si fac loc altor ganduri...Cand am ajuns la concluzia ca nu prea exista sanse ca ce mi-am dorit eu sa ia forma reala si ma obisnuiesc cu ideea ca..asta e si nu ma mai gandesc..Hop!Apare iepurasul!Un iepuras pufooossss pufos!Dragalas si zambitor,cu ganduri bune .Iepurasul meu din perioada asta e cartea Oanei Pellea pe care am ocazia sa o citesc,sa o traiesc,sa ma regasesc in unele pasaje.Parcurgand pagina cu pagina ma contopesc cu iepurasul.Ajungem una si aceeasi fiinta.Ne vom desparti cu greu..Daca ne vom desparti.Eu nu vreau sa ma despart de iepurasul asta,pentru ca are cam aceleasi obiceiuri ca si mine,dar are mai multa experienta.E trecut prin viata si stie ce face de cele mai multe ori.Eu sunt la debut de cariera.Vreau macar sa cred ca Oana,fara sa ma cunoasca,continua sa ma invete lucruri noi,sa-mi dezvaluie trucuri,sa..Doamne..Incerc sa-mi ..Nu stiu ce incerc..Mi-am pierdut gandurile.Sunt prea agitata,entuziasmata.
Iar acum..Mai sunt multe de povestit..Dar mi-e frica..Mi-e frica sa nu mai am puterea sa-mi fac ordine in ganduri si sa nu mi se mai implineasca dorintele acum,ca tot am vorbit despre ele..Logic..Gandindu-ma la ele,nu ar avea nici un efect daca s-ar implini.As avea senzatia ca nu am investit nici un sentiment in ele..Astept..Sau mai bine nu astept..Mai bine..Continui sa citesc.
Revenind la Dumnezeu mi-am adus aminte de un pasaj din carte:"Replica la TV:Daca exista un decor,exista si un regizor.Deci Dumnezeu exista."Iepurasul e genial!Din primele pagini imi raspunde la intrebari,chiar daca o face intr-un mod ciudat:imi pune alte intrebari.Am ajuns sa ne facem schimb de intrebari..Ca niste prieteni buni..Asa cum spune,tot ea,coperta rosie.Exista Dumnezeu.Am primit raspunsul cel mai important.De aici totul se leaga.Totul e o intrebare.La fel ca si dorintele.Cred ca e mai bine sa afli raspunsul mai tarziu,sa nu te agiti,pentru ca atunci,dupa ce ai investit emotii,ganduri,compromisuri poate,satisfactia e mai mare cand "invingi".Si dupa ce invingi,apar alte intrebari,noi provocari,noi sanse de a arata ce poti si in final,o noua victorie.Astfel capeti si experienta..Si uite cum ma lungesc,in loc sa continui lectura...
Eu nu citesc prea mult,dar cand citesc..Nu stiu...Eh.
[Nu ma mai gandesc,cica,la faptul ca ar fi o minune sa nu facem maine scoala pentru ca am o gramada de invatat la biologie,ca mdeh..poate nu se mai implineste..cred ca am nevoie sa se implineasca repede aceasta dorinta..dar nu mai spune la nimeni..nici mie sa nu-mi pomenesti de asta.Eu am sa ma fac ca am uitat:P]